Guvernul nu mai știe ce să facă pentru a calma publicul speriat de introducerea unei noi accize de 7 cenți la carburanți. Inițial s-a spus că acciza nu este impozit. Apoi, ministerul finanțelor a anunțat că impactul va fi de 30-40 de bani pe litru.
Ulterior am aflat că guvernul și BNR așteaptă un impact inflaționist (deci o creștere a tuturor prețurilor) de 0,2 puncte procentuale. După care un consilier al primului ministru a anunțat că impactul accizei “va avea mai degrabă un impact nesemnificativ asupra prețurilor”. În fine, luni ni s-a spus că „impactul va fi minor, aproape de zero”. După atâtea rectificări riscul de a ne încurca în declarațiile oficiale devine deja periculos.
Drept urmare azi voi critica poziția guvernului pornind de la cea mai favorabilă situație pentru el: cea în care prețurile nu vor crește deloc. Veți admite că, dacă prețurile nu vor crește, angajații guvernului vor veni repede în fața publicului și se declara cu emfază: „V-am spus noi!” Voi accepta astfel arguendo că prețurile nu se vor clinti din loc din cauza modificării accizei. Este totuși adevărat că în această situație publicul larg nu are de suferit?
Ei bine, nu e adevărat. Dacă prețul motorinei va rămâne constant, să zicem fiindcă prețul materiei prime pe piața mondială scade și compensează creșterea fiscalității, atunci publicul are de suferit. Ba chiar are de suportat întreaga povară a accizei. Cum așa? Fiindcă deși prețul petrolului scade, publicul nu poate să se bucure de această reducere, așa cum a făcut-o până astăzi de atâtea ori.
De data aceasta petrolul se va ieftini, dar benzina nu, pentru că există acciză. Deci, publicul ar fi cumpărat motorină și benzină mai ieftine în absența accizei, dar acum nu poate. Evident, banii pe care i-ar fi economist prin ieftinirea carburantului ajung acum din pușculița consumatorului în bugetul statului.
Cu