Poziţiile antagonice ale Preşedinţiei şi Guvernului în privinţa bugetului şi a Memorandumului cu FMI generează o nouă ecuaţie, cu multe necunoscute şi efecte greu de anticipat. Totuşi, analiştii economici nu împărtăşesc pesimismul afişat de politicienii puterii în privinţa efectelor.
Refuzul preşedintelui Traian Băsescu de a semna Memorandumul cu FMI este legat de angajamentul Guvernului în faţa Fondului de a majora acciza la combustibil cu 7 eurocenţi la litru, acelaşi motiv pentru care şeful statului avertizase anterior că va retrimite în Parlament bugetul pe 2014. Imediat după anunţul de la Cotroceni, premierul Victor Ponta a declarat că acordul cu FMI este suspendat. A fost corectat de purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, Bogdan Oprea, care a precizat că Acordul stand-by 2013-2015 cu FMI rămâne valabil, doar că şeful statului solicită renegocierea clauzei referitoare la acciza suplimentară la carburant.
Ce variante are Guvernul
Pentru 2014, Executivul s-a angajat ca deficitul bugetar să fie limitat la 2,2% din PIB, iar în proiectul de buget pentru anul viitor au fost prinse măsuri precum indexarea pensiilor cu 3,75%, creşterea salariului minim (la 850 lei de la 1 ianuarie 2014 şi la 900 lei de la 1 iulie 2014) sau burse pentru medicii rezidenţi. În plus, unele ministere, precum cel condus de Liviu Dragnea, primesc sume considerabil mai mari decât în 2013 (în cazul Ministerului Dezvoltării, creşterea este de peste 1,2 miliarde lei). Pentru ca bugetul să poată suporta toate aceste cheltuieli, Guvernul a luat, în contrapartidă, măsuri precum introducerea impozitului pe construcţii speciale, schimbarea modului de calcul al accizelor ori creşterea accizei la carburant. În cazul în care ar fi constrâns să renunţe la acciza de 7 eurocenţi la litrul de benzină şi motorină (din care s-a estimat că se vor strânge suplimentar la