Azi am împlinit o vârstă. La miezul nopţii, plus un minut, fosta noastră blondă de la corectură, actuală blondă bibliotecară, mi-a spus ceva legat de câţi mulţi ani îmi doreşte ea să mai trăiesc, pe considerentul că foarte mult îi place cum ne împăcăm după câte o ceartă grozavă. Ea fiind blondă de la natură, mă consideră un misogin, neînţelegând cât de mult iubesc eu, de fapt, eternul feminin.
Cu câteva zile în urmă, am împlinit o altă vârstă. 11 ani. Cei ai Gazetei. Care-s şi ai mei. Cu bune şi cu rele, cu bucurii şi necazuri, unele mai mari decât altele. M-a sunat Puiu. Iarăşi n-a primit un text. A nu ştiu câta oară, mă înjură toată redacţia. I-am amintit lui Puiu că e ziua mea. Ce să facă omul, în aceste condiţii? Mi-a urat de bine. Nu cu mult timp în urmă a fost şi ziua lui. Am uitat să-l sun. „La mulţi ani, Puiu!” Chiar dacă am uitat să te sun, mi-eşti drag şi tu ar trebui să ştii asta.
Noaptea trecută am primit un cadou frumos. A nins. Nici nu mai contează că-s păcătos şi că nu mă duc niciodată la biserică. Poate, totuşi, există… M-a sunat Ioana să-mi ureze şi ea ceva de ziua mea şi să-mi aducă aminte că şeful bărbos ne duce astăzi undeva, mai după prânz, să ne etilizăm. Dan nu m-a sunat, da’ nu-i gata ziua. Plecând de la evidenţa că deşteptul ştie în vreme ce prostul trage nădejde, io încă mai sper…
Fostul nostru şofer şi om bun la toate, Marius, m-a sunat şi el. Un tip simpatic. Lia mi-a trimis un mesaj. Şi pe ea am supărat-o, da’ pe cine n-am supărat eu? Asta nu înseamnă că nu mi-e şi ea dragă. Un oltean din Băileşti, respectiv Liviu Topuzu, îşi serbează astăzi ziua de naştere. E mai mic decât mine cu câţiva ani, chiar dacă suntem născuţi în aceeaşi zi. N-am apucat să-l sun, că m-a sunat el, ca să-mi aducă aminte să mă uit pe documentul care-mi certifică existenţa. Ştiam. E şi greu să uit. E incredibil cât de bătrân pot să fiu la
