Proiectele de autostrazi prioritare pana in anul 2018 prezentate de marti de premierul Ponta in Parlament ridica o serie de controverse si pun sub semnul intrebarii viziunea coerenta a statului in domeniul infrastructurii rutiere. Daca unele proiecte contrazic vadit planurile prioritare europene sau par a fi cadouri electorale pentru unii baroni locali, alte autostrazi trasate pe harta nu isi pot justifica economic clasificarea ca prioritate. Mai mult: unele tronsoane vor duce la incarcarea traficului in anumite zone. Vezi un inventar al semnelor de intrebare starnite de strategia guvernului pentru autostrazile ce ar urma sa fie prioritare in urmatorii patru ani.
1. De ce nu se face Sibiu – Pitesti, desi este proiect prioritar european?
Dupa ce Dan Sova, ministrul Marilor Proiecte, a incercat prin mai multe iesiri publice sa mute traseul Coridorului IV Pan-european - o denumire gresita, ce nu mai exista pentru Romania, dar pe care autoritatile se incapataneaza sa o foloseasca – de la Sibiu la Brasov in loc spre Pitesti, acum premierul Ponta a anuntat, previzibil, ca traseul ramane asa cum era stabilit: “Nu putem da banii unde vrem noi, ci doar unde considera Comisia Europeana ca reprezinta culoare de transport incluse in TEN – T Core”, a spus Ponta.
Cu toate acestea, autostrada de la Pitesti la Sibiu tot nu va fi facuta, cel putin nu pana in 2018.
Trebuie amintit si subliniat ca tronsonul Sibiu – Pitesti este inclus intr-unul din proiectele prioritare europene (n.r. Proiectul Prioritar 7) si, mai recent, a fost inclus si in noul coridor european Rin – Dunare (asemanator, dar distinct de notiunea de coridor pan-european).
Practic, aceasta prioritate pe care Comisia Europeana o ofera rutei Pitesti – Sibiu o face eligibila pentru finantare nerambursabila in valoare de 85% (chiar 95% prin sistemul cu top-up).
Dan Sova, ministrul
