Când s-a pus problema câştigării puterii politice, Traian Băsescu şi Emil Boc au promis orice, inclusiv mărirea salariilor bugetarilor, chiar dacă nu erau bani. Pentru a dovedi că sunt capabili să se ţină de cuvânt, cei doi au forţat nota, recurgând la serviciile economice ale FMI-ului. Preţul nu a fost plătit de Băsescu şi Boc, ci de populaţia României, căruia, pentru achitarea în tranşe a împrumutului, i-a scăzut dramatic puterea de cumpărare. De fapt, cei doi au girat împrumutul cu viitorul economic al statului român. Deşi Boc a zburat din postul de prim-mi-nistru, pitindu-se în fotoliul de primar al Clujului, iar Traian Băsescu a recurs la tot felul de compromisuri pentru a rămâne preşedintele României, inclusiv şantajarea financiară prin recursul la Merkel, evenimentul de ieri dovedeşte că Băsescu nu cedează cu una, cu două în faţa lui Victor Ponta. Acum, trece printr-o puternică stare de îngrijorare faţă de viitorul financiar al poporului. Astfel, Traian Băsescu a anunţat, ieri, că nu va semna memorandumul cu FMI dacă Guvernul nu va renunţa la acciza suplimentară la carburanţi. Gestul său a fost aspru taxat de Victor Ponta, care aprecia că aceasta este doar o metodă prin care preşedintele vrea să şantajeze Parlamentul şi Guvernul pentru a bloca formarea comisiei Călăraşi.

Ponta consideră gestul lui Băsescu un mod extrem de individualist şi egoist de a face politică şi de a-şi folosi funcţia. Traian Băsescu a reuşit să facă zob acordul cu FMI şi Comisia Europeană. Subit pe Băsescu l-a cuprins grija de români, ceea ce nu făcea în perioada când era prim-ministru Emil Boc, a cărui unică funcţie intelectuală şi politică era doar de a executa şi pune în aplicare tot ce gândea Traian Băsescu. Argumentul lui Băsescu este de o subtilă ipocrizie. El a declarat că taxa va duce la scumpiri în lanţ, iar economia şi nivelul de trai al românilor vor avea de suferit. Acu