Ceea ce putem simţi cu toţii, gustând, pur şi simplu, mărul românesc şi comparându-l cu cel de import, pe care-l găsim în marile magazine, a fost demonstrat şi prin studii de profil. Institutul Naţional de Cercetare IBA Bucureşti a efectuat, la cererea unei asociaţii de consumatori de produse alimentare, un studiu comparativ pe mai multe loturi de mere din soiurile Jonathan şi Golden, dovedind că merele româneşti sunt mai dulci şi conţin mai mulţi compuşi benefici decât merele provenind din alte ţări. Soiurile crescute în România au aroma specifică mai intensă decât celelalte mere, iar senzaţia de dulce a fost confirmată prin determinări fizico-chimice. Diferenţele au fost chiar cuantificate şi exprimate în procente, mărul românesc fiind mult înaintea celui din Italia sau Turcia.

Pieţele sunt, din fericire, încă pline de mere româneşti, şi mai ieftine, încă, dar şi mai bune. Nu sunt nici aşa greu de recunoscut. Garantat nu arată ca cele pentru expoziţie, dar parcă stabilisem că gustul face diferenţa. De ce nu le găsim, decât uneori, şi în super-market-uri, încă se întreabă şi producătorii. Chiar dacă le e greu să recunoască, au primit şi răspunsul. Să ajungă însă la momentul în care vor deveni capabili să livreze constant şi marfă de aceeaşi calitate ţine foarte mult de bani. Şi de înţelegere. Şi de dorinţa de a trage împreună spre un astfel de obiectiv.

În zonele montane, aproape în fiecare casă găseşti mere, de toamna până primăvara. Depozitate şi conservate tradiţional. Şi mici, şi mari, dar atât de gustoase. Şi de sănătoase. Şi netratate chimic. Soiuri tradiţionale, însă plantaţii în declin. Guvernanţii tot promit, de la un an la altul, măsuri de sprijin pentru revigorarea sectorului, iar în 2014 chiar s-ar putea regăsi în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală un sector special, care să permită nu doar înfiinţarea de noi plantaţii,