Doar faţada s-a schimbat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, unitate cu peste 1.000 de paturi şi cu un buget de 30 mil. euro, acolo unde se perpetuează acelaşi model de organizare şi management de zeci de ani.
Pereţii crăpaţi şi cu mucegai, lifturile vechi, aceleaşi tărgi şi scaune rupte pentru pacienţi, holuri întunecate şi aglomerate de pacienţi şi însoţitori, câinii din curtea spitalului, vestiarele murdare şi cu miros neplăcut arată imaginea celui mai mare spital din judeţul Prahova, situat la doar o oră de Capitală.
Spitalul Judeţean din Ploieşti, care a ajuns în centrul atenţiei după semnalul de alarmă tras de Dan Oprea, chirurgul care a denunţat condiţiile improprii în care medicii trebuie să lucreze, arată cel mai bine starea sistemului sanitar, rezistent la orice încercare de reformă.
Situaţia de la Ploieşti denotă lipsa de responsabilitate şi de pârghii în controlul calităţii serviciilor din spitale, unităţi care teoretic răspund în faţa a trei instituţii (Ministerul Sănătăţii, Casa de Sănătate şi Consiliul Judeţean), fără ca vreuna din acestea să aibă dreptul să impună măsuri sau să ia decizii în ceea ce priveşte spitalul.
În cazul acestui spital s-a dovedit că managerul nu a putut să fie schimbat din funcţie deoarece nimeni nu are acest drept (în contractul de management încheiat cu preşedintele consiliului judeţean nu se prevede nicio clauză de suspendare). Managerul spitalului a avut în octombrie un venit net de 7.000 de lei (1.500 de euro) şi a fost numit de preşedintele consiliului judeţean, dar nu este clar cine îl demite.
Timpul a stat în loc la spitalul de la Ploieşti
Încă de la intrare se vede lipsa de organizare şi faptul că investiţiile lipsesc practic din acest spital din care anual se externează peste 42.000 de pacienţi şi în care lucrează peste 2.000 de angajaţi.
Primii paşi pe hol
