Imaginea externă proiectată de bilanţul actualului guvern al României nu e străină de amploarea temerilor generate în Apus de eliminarea, de la 1 ianuarie, a celor din urmă oprelişti europene de pe piaţa muncii.

Mă frec la ochi. Ai zice că ne aflăm în plin declin al occidentului. Că, înaintea Revelionului, data la care, pentru români şi bulgari, se elimină în Uniunea Europeană ultimele restricţii de pe piaţa muncii, vestul ar sta, chipurile, să se prăbuşească sub lovitura cruntă a furtului social.

Mai toată presa germană vuieşte. Nu cu stridenţele celei britanice, e-adevărat. Dar tonul celor două a fost întotdeauna şi continuă să fie diferit. Tonul, despre care se spune c-ar face muzica, l-a dat sentinţa, şocantă pentru mulţi germani, a unei Curţi renane regionale.

În numele dreptului european şi al interdicţiei discriminărilor, sentinţa anulase o decizie inferioară care, invocând legislaţia germană, interzicea unor imigranţi care căutau de lucru, dar nu plătiseră anterior taxe în Germania, să obţină ajutor social german. Întâmplător, petenţii alcătuiesc o familie de cetăţeni români. Ajutorul social pe care urmează să-l primească, în răspăr faţă de legea germană, dar în conformitate cu cea europeană, depăşeşte sensibil venitul mediu românesc.

DW: Paranoia antimigraţionistă şi imaginea guvernului Ponta

Sentinţa a avut o serie de efecte. A stârnit, între altele, comentarii în întreaga presă, deci o amplă notorietate dosarului. A generat o invidie nouă şi a potenţat-o pe alta, mai veche. A iscat teama de o imitaţie în masă a demersurilor solicitanţilor români de ajutor social şi a sporit nemulţumirea manifestată într-o serie de oraşe germane luate cu asalt de migratori. Până şi unii politicieni de la stânga spectrului politic s-au repezit să admită că Germania are o problemă, ce se cere rezolvată la nivel european.

@N