Actul de justiție are nevoie de un climat de încredere, așteaptă un semnal politic pro-reformă foarte puternic.

Vizita de azi a secretarului de stat american, John Kerry, la Chişinău confirmă succesul remarcabil al diplomaţiei moldovenești din ultimul timp. Relaţiile cu străinătatea constituie o latură importantă a activității unui guvern, dar – aşa cum se ştie – nici cei mai iscusiţi diplomaţi nu pot să camufleze, să transforme în performanțe deficiențele din politica internă.

Momentul declaraţiilor euforice s-a consumat – se amână şi Unirea celor două state româneşti, idee care era cât pe ce să strice firavul echilibru politic de la Chişinău!... Începe etapa ternă, nespectaculoasă, a lucrurilor ce trebuie urgent înfăptuite, după cum o stipulează și acordurile parafate la Vilnius, pentru a face din Moldova un loc în care să poţi trăi omeneşte.

Şi aici e nevoie de curaj, angajament politic şi civic, sacrificiu personal, renunţare la avantajele oferite de schemele vicioase care alimentează o minoritate veroasă și îngroapă în sărăcie marea majoritate a cetățenilor.

Toate discursurile oficialilor europeni şi americani adresate liderilor politici de la Chişinău converg asupra unei probleme capitale: reforma justiţiei și combaterea corupţiei.

Raportul „Indicele Perceperii Corupţiei 2013”, redactat de Transparency International, care ia în vizor 177 de țări, arată că Moldova a coborât în clasament de pe poziția 94, înregistrată în 2012, pe locul 102 în acest an care, ne amintim, debuta catastrofal cu omorul din Pădurea Domnească – crimă mușamalizată de clasa politică, dar și de oamenii Legii, unii dintre ei numărându-se printre participanții la sângerosul picnic.

Ne aflăm într-un punct aproape mort. Cei care trebuie să combată corupţia, adică procurorii şi magistraţii, sunt, în viziunea opiniei publice, dar