Româna este, începând din 5 octombrie 2013, limba oficială în Republica Moldova, după ce Curtea Constituţională a dat un verdict în acest sens. Un alt efect al deciziei de azi este că se recunoaşte automat sintagma „un popor, două state“, aşa cum stă scris în Declaraţia de Independenţă a statului moldovean, din 1991.
De la înfiinţarea sa, în 1991, ca stat, Republica Moldova a trăit până azi în dilema – cel puţin formală – care este denumirea limbii oficiale din această ţară? Şi asta din cauză că în Declaraţia de Independenţă, din 1991, se vorbea de limba română, pe când în Constituţia adoptată în 1994 se făcea referire la limba moldovenească. Pentru a stopa această discrepanţă între cele două legi fundamentale, deputatul Ana Guţu, din partea Partidului Liberal-Reformator, a depus în acest an o sesizare la Curtea Constituţională de la Chişinău. Astfel, data de 5 decembrie 2013 intră în istorie, pentru că în această zi Curtea Constituţională a decis: Declaraţia de Independenţă primează în faţa oricărui alt act al statului. Ceea ce, în consecinţă, înseamnă că româna devine, oficial, limba vorbită în Republica Moldova.
„Declaraţia de Independenţă primează“
Dar iată, în continuare, câteva pasaje, elocvente, din hotărârea Curţii Constituţionale de la Chişinău. „Curtea a statuat că Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, astfel încât nici o prevedere a acesteia din urmă nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă.“ Şi mai explicit este următorul pasaj din verdictul Curţii Constituţionale: „Curtea a conchis că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă primează“. Se arată, în continuare, că decizia Curţii Constituţionale „este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră
