Parafarea de către guvernul de la Chişinău a Acordurilor de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană a reaprins în România discuţiile privind reunificarea ţării. Preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre unire ca despre următorul proiect naţional al României, după aderarea la NATO şi UE. Un sondaj publicat imediat în presa de la Bucureşti arată că peste 70% dintre români doresc unirea. Iar prezenţa preşedintelui Republicii Moldova şi a ministrului Apărării la festivităţile de la Arcul de Triumf, ocazionate de sărbătoarea de la 1 Decembrie, a întărit speranţa. Republica Moldova s-a înscris pe orbita europeană şi putem spera că evoluţiile politice de pe cele două maluri ale Prutului vor duce către unificarea statelor româneşti. Şi asta chiar în timp foarte scurt – la parada de 1 Decembrie m-am aflat în acelaşi platou TV cu analistul militar Ion Petrescu, un fin cunoscător al situaţiei de peste Prut, iar domnia sa a avansat anul 2018 – adică odată cu împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire. Ar fi, într-adevăr, un moment de însemnătate colosală în istoria românilor!
I-am promis că, în cazul acesta, vom desface împreună şampania, în acelaşi platou TV – a promis, la rîndu-i, că o va aduce chiar dumnealui.
Dar, să recunoaştem, paşii pînă la un asemenea eveniment istoric sînt numeroşi şi dificili.
DE ACELASI AUTOR Vilnius: eşecul care poate face bine UE – Moldova: veşti bune, veşti proaste... O Europă aşa cum nu ne-o dorim Comisarul Reding critică din nou România În primul rînd, nimeni în Uniunea Europeană nu consideră Parteneriatul Estic drept o cale pentru aderarea la Uniunea Europeană, o „anticameră“, aşa cum au fost pentru statele din Europa Centrală şi de Est Acordurile de asociere şi liber schimb, încheiate la începutul anilor ’90 (1995, în cazul României). Este adevărat că, mînaţi de entuziasm, liderii moldoveni au declarat că momentul V