De ieri, cetăţenii Republicii Moldova vorbesc în mod oficial limba română. Prin hotărârea Curţii Constituţionale de la Chişinău fosta limbă oficială, „moldoveneasca”, a fost „interzisă” pe teritoriul Basarabiei. „Limba moldovenească” şi rusa au fost, timp de aproape 45 de ani, limbi surori în fosta republică sovietică socialistă artificială Moldova, iar grafia comună a fost cea chirilică. Imediat după declararea independenţei, în anii 90, în fosta „republică sovietică” a fost reinstaurată limba română, înlocuită după un foarte scurt timp de comunişti de noua „moldovenească”, definită de lingviştii comunişti „moldovenească în baza grafiei latine”.

Curtea Constituţională luat această decizie în urma sesizărilor făcute în martie şi septembrie 2013 de parlamentarii Ana Guţu, Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru şi Gheorghe Brega. Autorii sesizării au cerut conferirea statutului de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, adoptată pe 27 august 1991, confirmând astfel că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, nu „limba moldovenească în baza grafiei latine”, precum este formulat în Articolul 13 din Constituţia Republicii Moldova. În fapt, decizia politică a fost luată cu mai mult timp în urmă, dar, din motive diplomatice, nu a putut fi enunţată înainte de mometul Vilnius, când Republica Moldova a semnat acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Imediat după declaraţia magistraţilor basarabeni, preşedintele Traian Băsescu a mulţumit Curţii Constituţionale a Republicii Moldova pentru decizia privind limba română, pe care a catalogat-o drept „un act de dreptate” şi a precizat că este una dintre cele mai mari bucurii pe care le-a avut în ultimii ani.

După 20 de ani

Preşedinţia Republicii Moldova a argumentat că denumirea ştiinţifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, su