Istoricii – spunea cineva – sînt şi ei ziarişti într-un fel. Spre deosebire de ziariştii-ziarişti, istoricii au marele, enormul avantaj, că scriu despre trecut. Fiind vorba de evenimente deja întîmplate şi beneficiare ale mărturiilor de arhivă, istoricul e ziaristul perfect. N-are cum greşi în tot ceea ce scrie, prin profeţii infirmate şi ipoteze şubrede.
Ziarişti şi ei, în felul lor, istorici (cei din Franţa, care scriu şi pentru marele public, ai noştri scriu pentru Academie) se dau în vînt după metafore menite să dea culoare unui eveniment, unei perioade (după evenimentul cel mai important petrecut).
Cum îi vor spune istoricii perioadei acesteia, din preajma Crăciunului cu Coca-Cola (în reclame) şi caltaboşi (în Realitate)?
Păi cum altfel decît:
Războiul lui 7 cenţi!
O dată pus titlul, istoricii se vor grăbi să depene povestea întîmplărilor care i-au îmboldit la definirea acestei perioade prin alegerea unui eveniment dominant.
La alcătuirea Bugetului pe 2014, Victor Ponta a inclus sporirea accizei la carburant cu 7 cenţi.
Măsura a fost aprobată şi de Delegaţia FMI.
Şi nu pentru că FMI şi-ar dori o Românie a şoselelor pustiite de automobile, umblate doar de care cu boi şi de pietoni cărători de tăgîrţe, ci pentru că pe distinsa instituţie n-o interesează decît deficitul bugetar.
Să n-o ia razna
În rest, cum strîngi banii şi cum îi cheltuieşti e treaba ta ca Guvern.
Bugetul se aprobă sub forma unei Legi. Potrivit articolului 7 al Constituţiei, orice Lege (inclusiv cea a Bugetului) poate fi retrimisă la Parlament înainte de Promulgare, cu solicitarea de a o modifica. Şi dacă parlamentul îi zice Sîc! Preşedintelui, Preşedintele trebuie s-o promulge. Îi mai rămîne posibilitatea de a o contesta la Curtea Constituţională. Dar şi-n acest caz, dacă la Curte e respinsă sesizarea, Preşedintele trebuie să promulge Legea.
