A devenit tradiţional să organizăm manifestări şi acţiuni legate de „aniversarea“ Zilei BPOC şi la noi în ţară, o zi internaţională care se celebrează la 20 noiembrie a fiecărui an. Această manifestare a evoluat ani la rând în România prin acţiuni organizate în premieră, legate în special de screeninguri de spirometrie care s-au desfăşurat prin creşterea intervalului de testare de la o zi, o săptămână, la o lună, prin deschidere de site-uri şi demersuri educative online pentru pacienţi. Anul acesta, Ziua BPOC a avut o particularitate: am iniţiat ceva diferit, acoperind concomitent atât bolnavii, cât şi medicii. Am organizat două conferinţe de presă: ca de obicei, la prima am anunţat demararea campaniei de spirometrii cu acces gratuit pe durata de o lună, conform programării cu peste 60 de colegi din 32 de oraşe. Programările la aceste cabinete au fost vitale, pentru a nu aglomera colegii. Campania are în continuare misiunea de a identifica bolnavii cu faze incipiente de boală sau pe cei care deşi au afecţiuni cronice severe, nu s-au pezentat la medic. Concomitent cu această campanie, am demarat în premieră o altă acţiune: o actualizare a informaţiilor pe linie medicală, vizând o analiză a punctelor slabe şi forte din strategia de abordare românească a acestei boli. Acest lucru s-a relizat în cadrul şedinţei filialei Bucureşti şi a fost posibil mai ales datorită încheierii recente a unor studii naţionale şi internaţionale cu participare românească, ce au urmărit modul în care se depistează, diagnostichează şi monitorizează boala. Astfel, prima anchetă naţională a identificat prevalenţa la persoanele la risc, cu vârste de peste 40 de ani, de la noi din ţară, pe bază de chestionar şi spirometrie: potrivit acesteia, anvergura bolii este de aproape 9% în populaţia generală, cu fluctuaţii de 12–16% ale valorilor la grupele de vârstă de peste 40 de ani. Am re