Situl arheologic de la Atapuerca (provincia spaniolă Burgos, comunitatea autonomă Castilla y Leon) este cel mai mare depozit în care s-au găsit fosile omeneşti, iar de la deschiderea şantierului şi începerea excavaţiilor, în urmă cu aproape 40 de ani, nu a încetat să scoată la iveală valoroase descoperiri. Recent, a putut fi descris aproape complet genomul unui os care a permis identificarea şi documentarea celui mai vechi ADN uman, din urmă cu aproximativ 400.000 de ani.
În femurul unuia dintre cei 28 de hominizi aduşi la lumina zilei încă din 1976 la Atapuerca, cercetătorii au identificat secvenţa genomului mitocondrial a ADN-ului uman, care se transmite exclusiv pe linie maternă, iar descoperirea a fost detaliată de echipa care se ocupă de zăcămintele de la Atapuerca, în colaborare cu Institutul Max Planck pentru antropologia evoluţiei din Leipzig, în paginile revistei Nature, după cum semnalează portalul de ştiri al radioteleviziunii spaniole, scrie Agerpres.
Secvenţa ADN-ului astfel identificată a dezvăluit o apropiere genetică de omul de Denisovan (după locul în care au fost descoperite rămăşiţe, în munţii Altai din Siberia), ceea ce i-a uluit pe cercetători, întrucât se aşteptau să descopere mai degrabă asemănări genetice cu omul de Neanderthal, mai apropiat de actualitate pe scara evoluţiei.
"Această reuşită ne arată că putem studia ADN-ul fosilelor care au câteva sute de mii de ani vechime, cu posibilitatea de a cunoaşte genele predecesorilor neanderthalienilor şi denisovanilor. Este foarte emoţionant", a declarat directorul Institutului menţionat, Svante Päabo.
Descoperirea anunţată miercuri se alătură astfel celor succesive, din ultimii ani, de la Atapuerca. În luna iulie, cercetătorii dezvăluiau cea mai veche dovadă a existenţei hominizilor: o bucată dintr-un cuţit, veche de 1,4 milioane de ani, care are valoare întruc
