Mănăstirea Coşula este unul din cele mai importante obiective turistice pe care le are judeţul Botoşani. Din păcate, potenţialul turistic nu a fost exploatat absolut deloc în ultimii 23 de ani. Complexul monarhal a ajuns în paragină iar drumul către mănăstire a fost asfaltat abia în acest an.

În jurul acestei mănăstiri Coşula s-au creat mai multe legende. Una dintre ele spune că Alexandru Ioan Cuza a luat decizia secularizării averilor mănăstireşti chiar la Coşula. Se spune că domnitorul a fost închis timp de două zile într-unul din beciurile acestei mănăstiri. Ulterior, acesta ar fi luat decizia ca averile bisericilor şi mănăstirilor să treacă în proprietatea statului. O altă legendă spune că pe vremea comunismului s-a încercat dărâmarea gardului şi folosirea cărămizilor pentru alte construcţii. O parte din gard s-a prăbuşit peste un muncitor, acesta a murit pe loc iar comuniştii au decis menţinerea construcţiei.

Mănăstirea Coșula datează din anul 1535 şi a fost construită de către marele vistiernic Mateiaș, sfetnicul domnitorului Petru Rareş, pe malul stâng al râului Miletin. Ea a fost realizată în stilul arhitecturii feudale moldovenești. Biserica Sf. Nicolae a fost pictată în frescă în perioada 1537-1538. În secolele XVII-XVIII, mănăstirea a fost un important centru cultural, aici realizându-se prima traducere în limba română a unui text din Herodot, de către un monah de la Coșula în secolul al XVIII-lea. Textul tradus a fost depus de către istoricul Nicolae Iorga la Academia Română. De asemenea, un număr de 372 de documente s-au luat din mănăstire și s-au depus la Arhivele Naționale. În anul 1908, mănăstirea a fost părăsită de călugări; biserica a devenit biserică parohială a satului, iar clădirile monahale au fost cedate Ministerului Sănătății pentru a adăposti un spital. În anul 1991, mitropolitul Daniel al Moldovei și Bucovinei a reînființat