Anul acesta Târgul Interna- ţional de Carte Gaudeamus a coincis cu Black Friday, iar atmosfera chiar aşa a fost: lume multă, cozi la cărţi, aglomeraţie la evenimente.
Black Friday („vinerea neagră”) este un obicei de promovare american împrumutat de câţiva ani şi la noi şi care presupune să oferi reduceri substanţiale la produsele tale într-o anume zi. Iar „black” vine de la aglomeraţia inerentă pe care o presupune căutarea de chilipiruri. De data aceasta, şi editurile noastre s-au conformat, iar reducerile erau consistente. Cum aveam nevoie să-mi completez colecţia de Sorokin şi Kurkov, prima oprire am făcut-o la standul Editurii Curtea Veche, unde cărţi de 25-35 de lei costau acum 9 lei. Multe alte standuri erau pline de oameni care scotoceau pe rafturi după vreo carte şi tot aşa a arătat târgul până duminică, declarată şi ea „Black Sunday”.
Lume multă, monşer!
M-am bucurat să aflu, din statisticile târgului, că această ediţie, a douăzecea, a fost de succes, cu mai mulţi vizitatori decât anul trecut, şi că aproximativ trei sferturi dintre aceştia au şi cumpărat cărţi. Asta e de bine, semn că nu atât apetitul pentru cărţi şi citit e în scădere, cât că e nevoie de puţin efort pentru a atrage atenţia publicului, iar preţurile speciale, „de târg”, se pare că anul acesta şi-au făcut treaba. Totuşi, Gaudeamus a crescut substanţial în ultimii ani, şi cel puţin sâmbăta e din ce în ce mai greu să-ţi faci drum printre standuri, pe culoarele ticsite de oameni. Nu pentru că ar fi în târg om lângă om, să nu exagerăm totuşi, dar pe oriunde e o lansare la stand cu o personalitate cât de cât vizibilă şi cu priză la public, culoarul se blochează şi doar dacă ai noroc poţi să te strecori în şir indian printre cititorii adunaţi pentru lansare. (O prietenă mi-a spus că eu, ca olteancă, n-ar trebui să am probleme cu strecuratul prin aglomeraţie.
