Un anunț prudent din punct de vedere politic, care a stârnit interpretări diferite

Curtea Constituțională a luat joi o decizie în privința denumirii limbii de stat, dar a anunțat-o într-un limbaj atât de prudent din punct de vedere politic încât ea a stârnit de îndată interpretări diferite. Care este cea corectă a încercat să afle Alla Ceapai.

În decizia Curţii Constituţionale se constată că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este româna, prevalează în raport cu Constituţia şi face corp comun cu Legea Supremă. În consecinţă sintagma limba moldovenească va rămâne deocamdată în Constituţie, dar se va subînțelege limba română. Preşedintele Curţii Constituționale Alexandru Tănase:

„În cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul Declaraţiei de Independenţă prevalează. Prezenta hotărâre este definitivă şi nu poate fi supusă nici unei căi de atac.”

Echivalarea fără substituire în Constituţie a limbii moldoveneşti cu cea română este de fapt ceea ce au cerut deputaţii liberali şi liberali reformatori, autorii celor două sesizări depuse la Curtea Constituţională. Deputatul liberal reformator, Ana Guţu, autoarea sesizării:

„Începând cu ziua de astăzi putem da start utilizării corecte a denumirii limbii oficiale din Republica Moldova. Vom avea libertatea de a utiliza sintagma limba română nu doar în şcolile şi instituţiile de cercetare aşa cum a fost până acum ci şi în toate instituţiile statului, în documentele care sunt elaborate în Parlament, Guvern şi celelalte instituţii.”

Decizia Curţii însă nu poate obliga Parlamentul, care decide asupra modificării Constituţiei, substituirea în art.13 a limbii moldoveneşti cu cea română, spune Ana Guţu. Pentru o asemenea modificare ar fi necesare 2/3 din voturile