În timp ce UE trage tare să extindă legislația privind eficiența energetică, autoritățile române caută alibiuri pentru a reduce, în primă fază, apoi pentru a elimina complet taxa de cogenerare, pe motiv că ar încărca factura la energia electrică.

Dincolo de orice s-ar ascunde în spatele unei astfel de intenții, eliminarea acestei taxe ar dubla, în final, costul curentului și ar crește numărul consumatorilor captivi. Și asta în ciuda tuturor declarațiilor și angajamentelor luate de România în fața Comisiei Europene.

Cogenerarea înseamnă producerea combinată de energie electrică și căldură. Mecanismul este următorul: energia electrică se produce din arderea gazelor naturale, care generează aburii ce învârt turbina. În cazul în care căldura din acest proces nu este redirecționată către încălzirea populației iarna și a apei în timpul verii, ea se pierde. În aceste condiții, trebuie găsite alte surse de energie pentru a produce căldura, ceea ce înseamnă pierderea eficienței și emisii toxice mai multe. Într-o perioadă cu mize uriașe în domeniul energiei, în care statele europene caută resurse alternative pentru a-și reduce dependența de gazele rusești, guvernanții se gândesc să elimine o schemă prin care România să-și creeze un sistem de producție de înaltă eficiență. Cum? Folosind argumentul populist al reducerii facturii la energia electrică.

Cronologic, lucrurile au curs firesc și în UE, și în România, până la un punct. Comisia Europeană a decis că, având în vedere avantajele cogenerării, trebuie aplicată o taxă (implementată prin Directiva 8 pe 2004), care să permită finanțarea investițiilor într-un astfel de sistem. În România, taxa de cogenerare a fost introdusă de la 1 aprilie 2011, printr-un ordin al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Aceasta este inclusă în fiecare factură de energie electrică, este ev