Ce mai înseamnă rostul românesc? Ce mai înseamnă tradiţie într-o lume orientată tot mai mult înspre valorile materiale? Mai există oare oameni care reuşesc să se desprindă de spaţiul „desacralizat“ şi să perpetueze o serie de învăţăminte, stări, meserii de mult uitate? La aceste întrebări a încercat să răspundă Răzvan Voiculescu prin proiectul fotografic concretizat în albumul ROST. Esenţe, gusturi şi stări româneşti (Editura Q-T-RAZ), plus un film de making-of (în regia lui Şerban Georgescu), prin care aduce în lumină un anume specific românesc cu care greu ne mai întîlnim astăzi.

Dacă sîntem obişnuiţi să vedem mai degrabă aspectele negative ale României, Răzvan Voiculescu arată că mai există şi o parte bună, o comoară de cunoştinţe care, din păcate, cad tot mai mult în uitare şi nu prea mai au cui să fie transmise. Poate că, astfel, fotograful a surprins ultimele generaţii care mai ştiu ce înseamnă să fii, de pildă, făuritor de vioare cu goarne, tălăuzar sau ţesător de gube. Dar Răzvan Voiculescu nu vrea ca accentul să cadă numai asupra ideii de meserie, cît mai degrabă asupra a ceea ce înseamnă să fii „păstrător de tradiţii“, aşa că mulţi dintre cei întîlniţi de el sînt menţionaţi chiar cu această titulatură.

Răzvan Voiculescu

În încercarea de a-i scoate puţin din anonimat, Răzvan Voiculescu le-a găsit un loc pe o hartă cu care şi-a însoţit albumul: harta păstrătorilor de rost. Aşa că, în peregrinările prin ţară, un călător poate să ştie unde să-i găsească, iar sfatul fotografului este ca „la vară, în loc de două excursii în Grecia, poate faceţi doar una în Grecia şi una în ţară“, unde o să-i găsiţi pe coşercarul Petrică Ţeglaş, pe sculptorul Cuza Perţa, pe povestitorul şi cioplitorul Grec Simu şi pe mulţi alţii. Răzvan Voiculescu a pornit în căutarea păstrătorilor de rost alături de bucătarii Mircea Groza, E