Guvernul nu a realizat un calcul cost-beneficiu al autostrăzilor pe care plănuiește să le construiască. Dacă îndrăznești să deschizi discuția despre durata lor de amortizare, vei fi imediat catalogat drept înapoiat, pentru că „nu are sens să ne gândim în cât timp se amortizează autostrada”, ea este… scuzați expresia, un bun public. Am arătat de ce acest mod de a pune problema denotă în opinia unora o problemă neuronală, oricum un dispreț absurd față de alocarea rațională a resurselor pe baza calculului economic, scrie Bogdan Glavan pe blogul lui.
Este cât se poate de normal să comparăm costurile cu beneficiile unei acțiuni și să concluzionăm dacă respectiva activitate este rentabilă sau nu. În fond, concurența pentru profit este motorul economiei de piață și al acțiunii umane în general – inclusiv în politică – iar cine neagă așa ceva devine ridicol.
Dacă statul nu s-a gândit la o comparație costuri-beneficii (De ce nu mă miră? Pentru el e profitabil să nu o facă!), vă propun să ne gândim noi. Voi folosi în acest sens date publice, oferite chiar de guvern, împreună cu câteva ipoteze pe care le consider de bun-simț; dacă nu sunteți de acord cu acest calcul, atunci vă rog să contribuiți la îmbunătățirea lui. De fapt, invit în primul rând guvernul să mă corecteze dacă greșesc. Cu siguranță statul are acces la mult mai multe informații decât am eu.
Principalele date pe care le voi folosi sunt standardele de cost privind construcția de autostrăzi ale CNADNR și harta traficului auto previzionat pentru 2015.
Principalele ipoteze cu care voi opera sunt: (1) costul autostrăzii va fi mai mare cu 25% ca urmare a cheltuielilor adiționale cu exproprieri și construcția de diverse elemente de infrastructură rutieră (poduri, tuneluri) și (2) traficul auto real pe autostradă va fi jumătate din traficul rutier actual, deoarece cealaltă jumăt
