Am fost invitat la TVR1 la emisiunea Între bine şi rău la o dezbatere pe tema: Unirea cu Basarabia. Toţi invitaţii făceau parte cam din acelaşi grup politic: o viziune liberală, cu puternic accent de sec.19, centrată pe etnicism, ornat cu atribuirea unui rol civilizator „european” „patriei Mamă” faţă de „copilul mai mic” dinspre Est, Basarabia. Eu am fost adus, probabil, pe post de oaie neagră: pentru a ne juca de-a diversitatea.

(Emisiunea o puteţi urmări aici)

Totul a pornit de la declaraţia Preşedintelui Băsescu care a anunţat un nou proiect de ţară: unirea Republicii Moldova cu România.

Cîteva idei pe care am vrut să le punctez în emisiune şi pe care nu ştiu cît am reuşit. Scurt.

· Un astfel de proiect de ţară, singurul nostru proiect postcomunist anunţat, pentru că proiectele UE & NATO nu sînt proiectele noastre, ci nişte proiecte externe, la care am aderat, este anunţat fără a ni se oferi nicio explicaţie. O petardă, o fumigenă de la care lăcrimăm, aruncată de Preşedinte cu un scop mai degrabă electoral. Basarabia este o vacă bună de muls pentru că alegătorul cu paşaport românesc de dincolo de Prut este un votant fidel al grupului Băsescu. Preşedintele ştie bine acest lucru. Avem un proiect, domnule Băsescu? Ne puteţi arata măcar o pagină scrisă despre cum arată paşii minimi care trebuie făcuţi în vederea realizării acestui proiect? Mîine poate doriţi să refaceţi Dacia Mare, sau poate chiar Bizanţul. Să o facem, dar poate ne daţi şi ceva palpabil, descriptibil, măsurabil şi raţional. Sau şi mai bine, poate participăm şi noi, cetăţenii, la acest proiect sau noi sîntem doar carne de tun buni doar la robie şi război?

· Bun. Dar ce vor zice Comisarii Poporului de la Bruxelles fără de care nu mişcă nimic în front aici? Mă tem că la prima mîrîială vom face ce facem de obicei: vom sta drepţi, vom executa şi vom semna în alb orice ne cer e