Parte în Asocierea Dunărea de Jos, Tulcea stă şi se uită la cearta interminabilă dintre Brăila şi Galaţi, mai nou pe disputa obiectivului de traversare a Dunării. Să fie pod? Pod vor brăilenii. Să fie tunel? Tunel vor gălăţenii. Pentru tulceni este indiferent. Pod sau tunel, unul din capete va fi pe mal tulcean. Dacă va fi. Să ne amintim că prin luna mai a acestui an premierul Victor Ponta i-a felicitat pe preşedinţii de Consilii judeţene de la Brăila, Galaţi şi Tulcea pentru faptul că au lăsat deoparte orgoliile şi au căzut de acord privind locaţia unde va fi amplasat podul peste Dunăre. Era la Brăila. Nu a fost, însă, întocmai cum s-au înţeles la Bucureşti pentru că, în buna tradiţie a rivalităţii Brăila-Galaţi, între timp, primarul municipiului Galaţi nu a pierdut timpul şi a „săpat” de zor la consolidarea ideii de tunel pe sub Dunăre, evident în dreptul Galaţiului.
Ideea lui Marius Stan a prins ca „posibilă tehnic şi atractivă financiar” şi s-a concretizat recent într-un studiu de prefezabilitate realizat de o firmă elveţiană.
Ce propun elveţienii
Consultanţii elveţieni propun, prin documentaţia tehnico-economică întocmită: * lungimea sistemului rutier şi a tunelului ce va subtraversa Dunărea va fi de 8,96 km * tunelul va avea o lungime de 2,06 km din care 1,56 km vor fi săpaţi cu ajutorul unui scut mecanizat şi 0,50 km prin metoda săpăturii deschise. Costurile de producţie estimate ale proiectului tunel ar fi de 229,3 milioane de euro fără TVA, iar durata de realizare a investiţiei, 48 de luni.
De precizat că un studiu similar a întocmit şi o companie sud-coreeană prezentat autorităţilor şi de la Galaţi, şi de la Tulcea.
Preşedintele CJ Brăila fierbe
Într-o conferinţă de presă, preluată de Hotnews, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Bunea Stancu, partizanul podului, dar musai pe la Brăila, spunea că „ne-am cam lecuit
