Rolul pe care profesorul îl are în formarea tinerei generaţii este fundamental. Educatorul, învăţătorul sau profesorul reprezintă principalul modelator al gândirii şi personalităţii elevilor, având numeroase prerogative în acest domeniu. În primul rând, cadrele didactice joacă un rol marcant în cristalizarea unei identităţi culturale a tinerilor, contribuind la lărgirea orizontului de cunoaştere al acestora, îmbogăţirea activităţii socioprofesionale, morale si cetăţeneşti. În prezent, asistăm cu regret la o umbrire a adevăratelor valori naţionale, fiind promovate în schimb diferite “modele şi tipare” ce au o influenţă nefavorabilă asupra tinerilor. În schimb, un bun profesor, dedicat şi pasionat activităţii sale reprezintă o alternativă la aceste influenţe negative. Profesia de profesor are menirea de a contribui la progresul continuu al unui stat, prin formarea celui mai important pilon al societăţii: omul calificat şi pregătit prin studii. Totuşi, în pofida rolului primordial pe care profesorii îl au asupra tinerilor, în ultimii 20 de ani, niciun demnitar ce a preluat portofoliul Ministerului Educaţiei nu a reuşit să elaboreze o politică eficientă, care să corijeze principalele probleme cu care se confruntă aceşti mentori. De aceea, doresc să trag un semnal de alarmă asupra statutului social deteriorat al cadrelor didactice din România determinat, în principal, de sistemul defectuos de finanţare a educaţiei. Slaba remunerare a profesorilor constituie motivul esenţial care conduce la un exod considerabil al acestora în străinătate. Un studiu elaborat în anul 2011 de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ relevă faptul ca 41% dintre profesorii cu vârste până în 35 de ani doresc să obţină un loc de muncă în unităţile şcolare din străinătate. Acest procent se poate explica la o simplă comparaţie a salariului mediu al unui profesor debutant din România, care