- Social - nr. 239 / 6 Decembrie, 2013 Stratul limbii romane (XXI) Intre numeralele cardinale primare, l-am intalnit in texte (mai ales in cele oferite de manualele scolare, care ne amintesc de varsta nevinovata a copilariei) pe sapte (din lat. septem). "… Pe urma, sapte zile de-a randul a ouat cate un ou, in tot sapte oua mici ca niste cofeturi… Dupa trei saptamani i-au iesit niste pui draguti (…) parca erau sapte gogosi de matase (…)” - Puiul de Ioan Al. Bratescu-Voinesti. Durata de sapte ani implica si unele semnificatii ritualice, fara sa insemne nicio clipa nici detasare, nici uitare. "- Bine, Vasile. Nevasta te-a jelit, ti-a facut mormant, cu piatra in regula, a pus popii sa-ti faca slujbele, ti-a dat de pomana din sapte in sapte ani. A venit lumea, te-a omenit…” (Eugen Barbu – Soarta unui om). Sapte ani au trecut de cand fata de crai, alungata de parinti, "in coliba impistrita din codru” a adus pe lume un "pui de print.” "Septe ani, de cand plecat-ai zburator cu negre plete/S-ai uitat de soarta mandrei, iubitoarei tale fete!” (Calin / File din poveste de Mihai Eminescu). Perioada de sapte zile consecutive, care se socoteste (la noi) de luni dimineata pana duminica seara si care se repeta de cinzecisidoua de ori intr-un an se numeste saptamana (de la lat. septimana - septem). Cu acelasi radical (referire facandu-se la sapte – septem, in DEX sunt cuprinse si articolele (cu sens de cuvinte): septembrie (a saptea luna intr-un vechi calendar, cand anul incepea la 1 martie si avea doar 10 luni). Septemvir, septemviri, s.m. (la romani) Fiecare dintre cei sapte preoti insarcinati cu organizarea serbarilor date in cinstea zeilor. Despre semnificatia termenilor folositi in stiinta muzicii si in domeniul teoriei literare, avand ca si cuvinte de baza (pentru derivare) numerale cardinale primare, ne propunem sa "discutam” intr-o alta tableta. Pentru aceasta intenti