Crăciunul este singura perioadă în care micuţul Tudor, elev în clasa a IV-a la Şcoala din Hangu, o comună din judeţul Neamţ, simte cu adevărat gustul copilăriei.
În restul anului, e prea ocupat ca să joace rolul de stâlp al casei. Testul suprem l-a dat acum un an, când el şi surioara Alesia, de numai trei ani, au rămas în grija bunicilor, după ce ambii părinţi au plecat să muncească în străinătate. A învăţat atunci să facă de mâncare, să măture curtea şi să cureţe grajdul, pentru că bunica era imobilizată la pat.
Vara trecută, n-a plecat la mare sau la munte, ca alţi copii, ci la stână, ca să-i ajute pe ciobani în schimbul produselor lactate. "Când munceşti, eşti sănătos", se îmbărbătează singur băieţelul.
Ursul la serbarea de Crăciun
Odată cu venirea mamei din Italia, dar şi cu pregătirile pentru serbarea de iarnă, povara băieţelului s-a mai uşurat. "Este o piesă folclorică, iar el va fi ursul. Nici nu trebuie să-i dau indicaţii, atât de bine joacă. Ba chiar îi îndrumă el pe restul colegilor", povesteşte Liliana Pîntea, bibliotecara şcolii şi cea care se ocupă de organzarea serbării.
Biblioteca a devenit de altfel un refugiu pentru Tudor, un copil însetat în permanenţă de lectură. Cărţile l-au ajutat să-şi dezvolte un vocabular bogat şi nu de puţine ori îi uimeşte pe adulţi cu replicile sale de om bătrân. "O dată a intrat un copil fără să mai salute, iar el a spus: «Intră ca Păcală în Postul Mare»", povesteşte bibliotecara.
Micuţul e foarte credincios şi speră ca de Crăciun să primească o "maşinuţă cu telecomandă tip ceas".
