Interviu cu expertul în drept constituţional, Nicolae Osmochescu, despre decizia Curţii Constituţionale referitoare la denumirea limbii de stat.

Europa Liberă: A spus clar Curtea ce este de făcut?

Nicolae Osmochescu: „Curtea nu poate spune clar ce e de făcut. Curtea a spus că sintagma „limba moldovenească” este „limba română”. Eu consider că decizia Curţii privind interpretarea articolului 13 din Constituţie este absolut corectă. Ei au făcut referinţă la textul declaraţiei de Independenţă. Daţi să vedem care este raportul între Constituţie şi declaraţia de Independenţă. Primele două documente în baza cărora Republica Moldova s-a creat ca stat independent şi suveran sunt, prima, Declaraţia de suveranitate din 1990, fiind încă în componenţa URSSS, după asta, a doua, la distanţă de un an a urmat Declaraţia de Independenţă din 27 august din 1991. Anume în baza Declaraţiei de Independenţă noi ne formăm definitiv ca stat suveran şi independent, şi anume în baza Declaraţiei de Independenţă noi obţinem recunoaşterea din partea altor state ale lumii. ”

Europa Liberă: Ca să înţeleagă toată lumea de ce declaraţia de Independenţă primează asupra Constituţiei… Unii ar putea spune că Constituţia este legea supremă în stat?

Nicolae Osmochescu: „Anume în baza Declaraţiei de Independenţă ne-am creat ca stat suveran şi în baza Declaraţiei de Independenţă pe noi au început să ne recunoască statele lumii. Anume în baza Declaraţiei de Independenţă la 31 ianuarie devenim membri ai OSCE. Pe data de 2 martie 1992 pe noi ne primesc în calitate de membru cu drepturi depline în ONU, cel mai mare forum politic al lumii, forum mondial. Nu aveam încă Constituţie atunci, dar aveam Declaraţie de Independenţă şi un sistem de acte legislative care concretizau Declaraţia de Independenţă prin formarea unui sistem politic, economic şi judiciar. Totodată în