Pungile din plastic sunt o veritabilă bombă pentru mediul înconjurător. În timp ce europenii impun restricţii tot mai dure, autorităţile noastre mizează pe conştiinţa cetăţenilor

Acum o lună, Comisia Europeană a adoptat o directivă prin care impune ţărilor-membre să reducă utilizarea pungilor subţiri din plastic prin măsurile pe care le consideră adecvate, inclusiv prin perceperea unor taxe sau chiar prin interzicerea sacoşelor în anumite condiţii. „Este o problemă gravă şi vizibilă. În fiecare an, peste 8 miliarde de pungi din plastic devin deşeuri în Europa, provocând daune enorme mediului înconjurător. Unele state-membre au obţinut deja rezultate foarte bune. Dacă şi alte ţări le urmează exemplul, am putea reduce consumul global actual din Uniunea Europeană cu până la 80%“, a declarat Janez Potocnik, comisarul european pentru Mediu.

AUTORITĂŢILE NE EDUCĂ

În Moldova, nu există date statistice despre pungile produse anual, dar autorităţile spun că ţara noastră nu e o excepţie. „Polietilena este cel mai practic material pentru ambalarea alimentelor, iar sacoşele sunt foarte comode pentru a transporta cumpărăturile. Nu ne putem imagina viaţa fără ele. Deşi nu facem parte din UE, trebuie să ţinem cont de aceste recomandări, ca să nu rămânem în urmă“, explică Svetlana Bolocan, şef-adjunct al Direcţiei prevenirea poluării şi managementul deşeurilor de la Ministerul Mediului.

Funcţionara susţine că cea mai eficientă soluţie este educarea populaţiei privind impactului negativ asupra mediului a pungilor din plastic nebiodegradabile. „Atâta timp cât cetăţenii nu vor conştientiza pericolul, nu vom avea mari rezultate. Noi încercăm să educăm mai ales tânăra generaţie, prin desfăşurarea diferitor campanii şi ore ecologice în şcoli şi grădiniţe. Puţini ştiu, de exemplu, că sacoşele cu viaţă lungă pot fi aruncate la un loc cu sticlele din plastic în pubele