Frumuseţile României ne lasă de multe ori fără cuvinte. Un fan al celebrei ecranizări “Stăpânul inelelor” a descoperit o legătură uimitoare între seria de filme care au ţinut cu sufletul la gură întreg manapomdul şi ţara noastră.

Realitatea bate ficţiunea. Tărâmul fascinant chiar există. Un peisaj mirific de la Dunăre seamănă izbitor cu “mlaştinile moarte” din film. Osgiliath, Minele din Moria, Fortăreaţa "Helm's Deep" parcă ar fi fost filmate la Cetatea Slimnic, salina de la Slanic Prahova şi Cetatea Neamţ.

Cea mai populară lucrare

Stăpânul inelelor (The Lord of the Rings) este un roman de fantezie scris de universitarul şi filologul englez J.R.R. Tolkien. Acţiunea volumului prezent este o continuare a Hobbitului. Cartea a fost scrisă în anii 1937 - 1949, iar partea sa esenţială a fost creată în timpul celui de-al doilea război mondial. Lucrarea a fost publicată în trei volume în 1954 şi 1955, această formă fiind cea mai populară. A fost retipărită de mai multe ori şi tradusă în diferite limbi, devenind una dintre cele mai populare şi influente lucrări ale literaturii secolului 20.

Preistorie imaginară cu elfi şi hobbiţi

Acţiunea cărţii Stăpânul inelelor se petrece într-o preistorie imaginară, cel de-al treilea Ev al Pământului de Mijloc. Ţinuturile din Pământul de Mijloc sunt populate de oameni şi de alte specii umanoide (hobbiţi, de elfi, gnomi şi orci), precum şi de multe alte creaturi reale sau imaginare. Naraţiunea este focalizată pe Inelul Puterii făurit de lordul întunecat Sauron şi variază de la descrierea atmosferei liniştite din Comitat până la desfăşurarea Războiului Inelului, purtat de Pământul de Mijloc şi văzut prin ochii personajelor sale, în special ai protagonistului Frodo Baggins.

A influenţat fantasticul modern

Volumul Stăpânul inelelor, la fel ca celelalte scrieri ale lui Tolkien, a fost supus unor analiz