Deşi până la venirea comuniştilor la putere în anul 2000, limba vorbită de românii dintre Prut şi Nistru era prin Constituţie ca fiind limba română, comuniştii au adoptat în Parlamentul de la Chişinău o lege prin care limba română să se numească limba moldovenească.
În ziua de 5 decembrie, anul curent, în Parlamentul de la Chişinău s-a pus din nou problema limbii.
Parlamentul a hotărât că limba moldovenească este limba română, fapt recunoscut şi de Curtea Constituţională a Moldovei.
Am dorit să ştim opinia profesorului universitar Sanda-Maria Ardeleanu, deputat în Parlamentul României, în ceea ce priveşte limba vorbită între Prut si Nistru, mai ales că domnia sa trece de peste 20 de ani Prutul la Chişinău. Iată ce ne-a comunicat: „Baricada limbii române este vie la Chişinău. Colegii parlamentari moldoveni au votat astăzi pro sau contra limbii române; nu e loc de nicio altă interpretare sau exprimare în acest context. Limba română este simbol şi istorie, identitate şi naţiune, iubire şi pedeapsă, e totul sau nimic, pentru românii «pur sânge». Nu sunt patetică, nu mă iluzionez gratuit, dar, aşa cum am trăit momentul Vilnius 2013, aşa cum am susţinut, mândrindu-mă cu ea, Francofonia Românească în cadrul căreia Francofonia Moldovenească a redevenit un far unanim acceptat de membrii Adunării Parlamentare a Francofoniei reuniţi la început de noiembrie la Chişinău, consider că astăzi s-a hotărât viitorul limbii române. Am participat cu emoţie la acest eveniment care, sper, ne va întări şi mai mult în faţa Europei, în faţa lumii”.
