Ca să vedeţi în ce zone geografice au împins Liga şi Federaţia fotbalul din România

Rapidul a pierdut acasă cu Tărlingenii. Nu ştiu cum ar fi mai bine să se spună: Tărlingenii, Tărlingeniul sau Tărlingeni. Pînă a nu mă uita pe net, ca să mă dumiresc ce-i cu Tărlingenii ăştia şi - vorba unui politician - de unde vin şi ce vor ei, îi citeam la repezeală Târlungeni şi chiar Ţârlungeni.Trebuie să ai nişte motive serioase ca să te intereseze geografic şi fotbalistic o comună cu numai 8.300 de locuitori de prin preajma Braşovului. Motivul mi l-a dat Rapidul.

Rapidul nu luptă să revină în prima ligă doar cu anonimii din Tărlingeni. Rapidul ar mai putea să ia bătaie şi de la Clinceni, dar şi de la Berceni. Localităţi mai mici decît Tîrlingenii şi care, la o adică, pot să umple doar nişte tribune meschine, cu 2.000-3.000 de spectatori. Iar lucrurile nu se opresc aici. Dacă ne uităm la anii din urmă, ne putem imagina o serie întîi din Liga a doua cu Mioveni, cu Urziceni, dar şi cu alte minuni judeţene de tipul Ţînţăreni, Băbăleni, Cărcăleni, Brînzăreni sau Crăşmăreni. Cu un titlu la F.C. Cărcăleni şi o participare în Liga Campionilor. Cu o tribună de 300 de spectatori sută la sută cărcălinezi veniţi la un meci cu Barcelona direct de la bodegă, cu o privată ecologică în spatele Primăriei şi cu o lojă oficială împrumutată de la vecinii din Prăpădenii din Deal. Momentul istoric n-ar fi decît consecinţa logică a unui campionat în care Tărlungenii bat Rapidul la Bucureşti.

Ca să realizăm unde au dus fotbalul românesc şefii Ligii şi ai Federaţiei, impresarii penali şi cei uitaţi deocamdată de DNA, dar şi toţi neisprăviţii profesionişti aciuaţi pe lîngă cluburi, începînd chiar cu obscura Şcoală de antrenori şi terminînd cu antrenorii rătăcitori pe care i-a dat ea, nu trebuie să ne uităm doar la cuprinderea de nume din prima Ligă. Liga a doua ne spune mai clar ade