Evenimentele de azi de la Pungeşti ne obligă să ne întrebăm dacă mai avem democraţie în România. Principalul câştig al Revoluţiei din Decembrie 1989 este dreptul la opinie, fără să ne fie teamă că Miliţia ne arestează şi ne bate. Oare a reînviat Miliţia din România comunistă la Pungeşti sau azi, acolo, la Pungeşti, a fost îngropată democraţia din România? Nu încurajez nici violenţa din partea demonstranţilor. Ca istoric cunosc destul de bine mecanismele manipulării maselor şi efectele periculoase ale spiritului de turmă. În mijlocul unui grup agitat este suficientă o scânteie, involuntară sau provocată, pentru ca acea mulţime să treacă de la lozinci şi vociferări la îmbrânceli şi provocări la adresa jandarmilor. Nu exclud existenţa unor provocatori infiltraţi printre manifestanţi, pentru că provocarea unor violenţe face parte din instrumentarul forţelor de ordine pentru a justifica intervenţia lor în forţă. La manifestaţia de la Pungeşti participă şi activişti ecologişti din ţară, care ştiu că orice violenţă duce la măsuri de forţă împotriva lor şi astfel demersul lor este compromis, deci nu pot să cred că sunt atât de naivi încât să sară la gâtul jandarmului. De unde au apărut acei tineri cu bâte, care au dat în jandarmi? Cine avea fumigene? Absolut deloc nu sunt de acord cu încălcarea proprietăţii private. Manifestanţii nu trebuiau nici să dărâme gardul Chevron-ului, nici să intre pe acea proprietate. Şi nu aveau dreptul să îi lovească pe jandarmi. Ce au apărat jandarmii şi poliţiştii? Dreptul companiei americane de a polua apa freatică din care se alimentează localnicii? Prezenţa lor se justifică atâta timp cât trebuie să preîntâmpine violenţe. Însă nu au dreptul nici să legitimeze localnicii când ies pe stradă, nici să blocheze traficul auto pe un drum public pentru a nu permite altor protestatari să vină la demonstraţie şi nici să îi bată pe demonstranţi. Subsol