Azi vă propun o destinaţie pe care iarna o găsim mai puţin aglomerată şi mai puţin scumpă, dar cu aceleaşi spa-uri tentante şi hoteluri de lux, cu livezi infinite de mandarini şi păduri seculare de pin, cu sate tradiţionale şi locuri încărcate de istorie. Şi cu Vasilopitta, prăjitura lui Moş Crăciun!
Când spun mai puţin aglomerată, nu înseamnă că ajungem într-un loc prea liniştit. Pentru că Cipru nu se dezminte nici iarna, chiar dacă este recunoscut pentru vacanţele de vară, petrecute în mare parte la soare şi la plajă.
Pe Insula Afroditei, în decembrie şi ianuarie, avem toate şansele să prindem temperaturi de 18 grade. Hotelurile sunt dotate cu piscine acoperite, iar centrele de talasoterapie ne ajută să ne bucurăm de proprietăţile binecuvântate ale mării şi nămolului.
Vacanţa de iarnă în Cipru ne dă ocazia să-i descoperim viile presărate cu măslini, livezile nesfârşite de portocali, lămâi şi mandarini, plantaţiile de banani şi, bineînţeles, ruinele antice. Satele tradiţionale au străduţe aşa de înguste că poţi atinge cu vârfurile degetelor atât casa din dreapta, cât şi pe cea din stânga.
Femeile stau în faţa uşilor croşetând mileuri albe, bisericile sunt aşezate fix în centrul satului, iar din loc în loc o să mai daţi peste vreun castel medieval sau ruine antice. Căutaţi vechea cetate de la Kurion (distrusă de un tsunami antic), pentru că se mândreşte cu o panoramă uimitoare.
Toţi ciprioţii vă vor îndemna să mergeţi la Petra tou Romiou, o stâncă albă, înconjurată de ape turcoaz, nu departe de ţărm, la doi paşi de staţiunea Paphos. Legenda spune că Afrodita, plăsmuită din spuma mării, a fost adusă şi lăsată acolo de o scoică.
Nicosia, capitala ţării, este înconjurată de pereţi veneţieni înalţi (de altfel, acolo e şi graniţa cu Ciprul turcesc). În Larnaca, în biserica Sf. Lazăr, se află cripta sfântului despre care se spune că a fost înv