Neamuri, pile politice, angajaţi habarnişti, aşa a ajuns cel mai important serviciu din primăria clujeană, cel care le spune clujenilor ce pot sau nu pot constui. Oraşul ţipă după normalitate, dar specialiştii primarului nu lasă în urmă decât blocuri între case, autorizări după ureche, locuri de joacă şi grădiniţe aprobate doar pe hârtie, procese, oameni purtaţi pe drumuri sau siliţi să-şi ia un proiectant de casă.

Primarul de Cluj Emil Boc are informări interne pe masă prin care i se solicită să aducă specialişti la Serviciul de Urbanism. Rezultatul? Foarte simplu, s-au mai adus oameni, acceptaţi în instituţie iniţial la alte servicii, apoi transferaţi. La nivelul conducerii, Direcţia de Urbansim s-a perpetuat acelaşi sistem: arhitect-şef „de împrumut" şi director inginer, dar nu pe construcţii.

Direcţia de Urbanism a Primăriei are pe organigramă 34 de posturi. Este coordonată de arhitectul-şef şi de un director şi este împărţită în trei „felii": Serviciul de Urbanism (12 postrui), Serviciul Autorizări Construcţii (14 posturi), Compartimentul strategii urbane (6 posturi).

Cel care a coordonat Direcţia de Urbanism în primul mandat al edilului Emil Boc, ca arhitect-şef, Adrian Iancu a stat doar doi ani în primărie (2004-2006). Iancu a rămas însă în Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism (CTATU), consultant, din 2004 până în prezent şi, mai mult, în 2011 şi-a obţinut specializare de expert tehnic judiciar în arhitectură, respectiv amenajarea teritoriului şi urbanism. Despre posibila incompatibilitate dintre funcţia de membru (neremunerat) al unei comisii care funcţionează ca „aparat de judecată" la nivelul primăriei şi cea de expert în caz de litigii în care poate fi implicată inclusiv administraţia locală, atât Iancu, cât şi edilul Emil Boc susţin că nu există niciun conflict de interese.

Actualul arhitect-şef, Ligia Subţirică