Bancherii raportează greşit creditele neperformante şi încearcă să acopere din banii deponenţilor români pierderile generate cu finanţarea băncilor-mamă, în perioada de boom

Beculeţul roşu s-a aprins la Banca Naţională după ce s-au văzut datele raportate pentru luna iulie, iar suspiciunile au crescut după analiza situaţiei bilanţurilor din septembrie. „Am văzut că sursele atrase de la băncile-mamă – pasivele externe - au scăzut brusc la doar 66,4 miliarde de lei în septembrie anul acesta. Vârful fusese de 88 miliarde de lei în decembrie 2008. Ne-am speriat, pentru că banii aceştia veniseră să dea credite în perioada de boom şi scădeau putenic, deşi nu scădeau la fel de mult şi creditele“, a declarat Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, la seminarul EU-Cofile, organizat la Sinaia de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank.

Potrivit afirmaţiilor sale, situaţia i s-a părut periculoasă, în condiţiile în care rata de neperformaţă a creditelor creşte (în luna octombrie a juns la 21,7%), iar sursa externă de finanţare (de la băncile-mamă) – se înlocuieşte cu cea internă (banii deponenţilor români). „Eu sunt suspicios. Riscăm ca o rată foarte mare de neperformanţă a creditelor, adică nenorocirile create din surse externe, să fie finanţată din sursă internă. Am zis că nu vom permite aşa ceva“, spune Cinteză.

Raportări eronate

Şeful supravegherii bancare a remarcat campanii publicitare intense pentru atragerea de depozite făcute de bănci şi a suspectat încercări de acoperire a pierderilor, dar şi de ascundere a ratei reale de neperformanţă a creditelor. „Dacă o bancă ascunde neperformanţa şi menţine indicatorul de solvabilitate sus, înseamnă că ne-a păcălit. Mi-a fost teamă că unele bănci nu raportează corect şi teama asta s-a confirmat“, spune Cinteză, precizând că a constatat multe nereguli