Numărul angajaţilor din sectorul public din Grecia a scăzut cu 25% de la intrarea ţării în criza datoriilor, de la 913.000 la sfârşitul anului 2009 la 681.392 la finele lunii noiembrie, potrivit unor surse guvernamentale elene, citate de GreekReporter.
Cheltuelile anuale cu salariile au coborât cu o treime în această perioadă.
Costurile de împrumut ale Greciei au crescut puternic în contextul crizei financiare globale, din cauza îndatorării ridicate a statului şi a încercărilor de a ascunde nivelul real al deficitului bugetar. Guvernul a pierdut accesul la finanţare de pe piaţa internaţională şi a încheiat, începând de la mijlocul anului 2010, două programe de împrumuturi cu statele zonei euro şi FMI, în total de 240 de miliarde de euro, pentru a evita colapsul financiar.
Înainte de criză, Grecia avea un sector public supradimensionat, considerat unul dintre principalii vinovaţi ai intrării ţării în criză. Creditorii internaţionali ai Greciei au impus măsuri dure de austeritate în schimbul împrumuturilor, inclusiv concedieri masive.
Ministrul Reformei Administrative, Kyriakos Mitsotakis, a declarat, în timpul unei dezbateri parlamentare privind bugetul pe anul următor, că "problema cu sectorul public nu mai este acum dimensiunea, ci ineficienţa".
Guvernul, Comisia Europeană şi FMI estimează că Grecia va înregistra creştere economică în 2014, după şase ani de recesiune, însă unii analişti sunt sceptici în această privinţă.
Numărul angajaţilor din sectorul public din Grecia a scăzut cu 25% de la intrarea ţării în criza datoriilor, de la 913.000 la sfârşitul anului 2009 la 681.392 la finele lunii noiembrie, potrivit unor surse guvernamentale elene, citate de GreekReporter.
Cheltuelile anuale cu salariile au coborât cu o treime în această perioadă.
Costurile de împrumut ale Greciei au crescut puternic în contextul cri
