Protestele ample din Ucraina sunt o reflexie fidelă a luptei pentru putere dintre oligarhii ucraineni, care au un cuvânt mult mai greu în faţa guvernanţilor de la Kiev.

Sute de mii de protestatari au ocupat Piaţa Independenţei din capitala Ucrainei şi mai multe sedii de instituţii guvernamentale, printre care şi primăria Kievului, însă în culise se poartă o luptă la fel de încrâncenată şi poate mult mai importantă pentru deznodământul revoluţiei din Ucraina, scrie cotidianul american „The New York Times” într-o amplă analiză.

Precum poporul ucrainean, miliardarii din această ţară s-au împărţit în două tabere, proeuropeni şi cei care doresc apropierea de Rusia. „Nu există nicio diferenţă între oamenii din stradă şi patronii marilor afaceri, nu în ceea ce priveşte dragostea lor pentru ţară”, le explică jurnaliştilor americani Petro Poroşenko, una dintre cele mai puternice voci pro-vestice din micul şi foarte bogatul grup de magnaţi ucraineni. „La finalul zilei, cu toţii vorbim despre modernizarea economiei naţionale şi a ţării”, continuă miliardarul, care a fost ales şi în Parlamentul de la Kiev.

Precum toţi oligarhii din spaţiul ex-sovietic, magnaţii ucraineni au făcut averi în urma programelor controversate de privatizări demarate în anii 90 în domenii precum telecomunicaţii, media, sectorul bancar, industrie grea - cu precădere cea minieră, a cărbunelui şi a oţelului.

Însă, spre deosebire de Rusia, unde Vladimir Putin le-a interzis oligarhilor să se implice în politică, magnaţii din Ucraina se bucură de o influenţă majoră asupr guvernanţilor de la Kiev, acţionând deseori precum un „guvern din umbră”, cu reprezentanţi care pot fi identificaţi în parlament.

Poziţiile poltice ale acestora sunt aliniate cu interesele pe care le au în afaceri. Familiile mai bine văzute, cu o vechime mai mare în afaceri, sprijină integr