Apa
Cândva, prin anii 60, a apărut pe piaţă un film despre bătălia pentru apa grea, film bazat pe un fapt real din cel de-Al Doilea Război Mondial, încercările Aliaţilor de a sabota obţinerea apei grele de către nemţi, apă grea necesară fabricării bombei atomice. Astăzi, un student cu mai multă ambiţie poate realiza o mică bombă atomică, toate ingredientele se găsesc pe piaţa liberă, albă, cenuşie sau neagră.
Apa grea nu mai este de mult o problemă, dar apa începe să devină. De ce? Nu numai din cauza înmulţirii populaţiei sau creşterii necesarului de consum şi scăderii resurselor. Dacă ar fi vorba numai de necesarul de apă casnică, problema nu ar fi chiar aşa de gravă, problema este că apa este din ce în ce mai necesară în industrie şi unele companii producătoare sau exploatatopare au nevoie de apă mai mult decât de aer. Sub acest aspect bătălia începe să se ducă din ce în ce mai mult nu între aliaţi şi nemţi ci între populaţie şi companiile care urmăresc profit şi au nevoie de apă.
Conform unor calcule, în 2030 populaţia globală va depăşi 8 miliarde de oameni, nevoia de apă proaspătă se va majora cu 30 la sută. Cum evoluează resursele de apă în acest timp? Un exemplu elcovent îl poate constitui Marea Aral. Priviţi evoluţia acesteia în fotografii luate la interval destul de mari de ani şi gândiţi-vă că aceasta nu este o excepţie.
Ce se întâmplă în România ? România este considerată un stat cu un bazin hidrografic foarte dezvoltat, cu râuri, ape de suprafaţă şi subterane suficiente pentru nevoile ţării, ale cetăţenilor şi chiar industriei, mai ales de când industria a cam dispărut. Dar au alţii grijă să compenseze, o să vedem mai târziu cum.
În ceea ce priveşte apele subterane, cele mai importante rezerve se regasesc în regiunile de câmpie, podiş şi dealuri. Apele subterane dulci sunt utilizate mai ales pentru alimentarea cu apă
