Vasile Botnaru în dialog cu regizorul Igor Cobîleanski.

De vreme ce politicienii au stabilit deja altitudinea maximă la care ar putea ajunge cândva zeppelinul moldovenesc, hrentuit de tranziţie, regizorul Igor Cobîleanski intervine cu un amendament cinematografic, privind... „Limita de Jos a Cerului”.

Astfel se întitulează filmul său de lung metraj a cărui premieră naţională a avut loc şi la Chişinău.

Nu am putut rata acest prilej şi l-am invitat pe inconfundabilul regizor Igor Cobîleanski să răspundă la câteva întrebări, câte pot încăpea într-o discuţie de o jumătate de oră.

Vasile Botnaru x Vasile Botnaru Europa Liberă: Pretinzi dumneata sau grupul de filmare că cerul are limite. Aţi găsit şi limita de jos, presupunând că există şi o limită de sus, există limite intermediare? De unde şi până unde această gradaţie?

Igor Cobîleanski: „Bine, eu nu am încercat neapărat să aduc acest titlu la o filosofie atât de profundă sau să caut neapărat nişte lămuriri profunde. Eu mi-am imaginat limita de jos a cerului exact la un centimetru de pământ. Cu alte cuvinte, eu, dacă aş redenumi filmul, l-aş putea numi „La pământ”. Limita de jos a cerului este exact acolo unde se termină pământul.”

Europa Liberă: La firul ierbii?

Igor Cobîleanski: „La firul ierbii, să o numim aşa. Mai există o interpretare care, aş fi spus, e cumva mai simbolică şi mai romantică, care ar sugera ideea de orizont, de deschidere. Iniţial, în capul meu, era tocmai inversul. Adică zona aceasta în care nu te poţi ridica de jos. Deci e o societate în film descrisă, e un om, mai bine zis, un caracter, un personaj foarte tânăr care este cumva la început de cale, dar se află „La Limita de Jos a Cerului”, nu poate zbura şi, probabil, niciodată nu va face treaba aceasta, nu se va ridica deasupra mediului în care trăieşte, deasupra s