Dacă până în 1989 Sălajul livra Germaniei pentru armată aproximativ o mie de tone de unt, acum lucrurile stau şi mai „bine”, pentru că nu mai producem aproape nimic.
Potrivit datelor Direcţiei Agricole Sălaj, în judeţ aproape că nu mai există puncte de procesare a laptelui, toate fabricile închizându-şi porţile cu ani în urmă. Producători individuali asigură o parte din necesar în târguri şi pieţe, dar atât! Laptele este asigurat în cea mai mare parte din judeţele învecinate. Mai salvează situaţia acele automate de lapte existente pe raza municipiului Zalău. În rest...... Specialiştii pun această situaţie pe seama scăderii drastice a efectivelor de animale în gospodării. Primarul comunei Mirşid, Călin Bereschi, ne-a declarat spre exemplu că în Moigrad mai sunt doar câteva vaci pentru lapte, situaţia fiind prezentă de ani de zile. Explicaţia este simplă. În ruralul sălăjean, cei mai mulţi sunt oameni vârstnici care nu mai au nici puterea fizică şi nici cea financiară pentru a creşte animale chiar dacă statul contribuie cu bani sub formă de sprijin în zootehnie. Aşa că industria alimentară sălăjeană este cel puţin deocamdată una prăfuită, necesarul în Sălaj fiind injectat de producători puternici din alte judeţe sau mai nou chiar din străinătate.
Dacă până în 1989 Sălajul livra Germaniei pentru armată aproximativ o mie de tone de unt, acum lucrurile stau şi mai „bine”, pentru că nu mai producem aproape nimic.
Potrivit datelor Direcţiei Agricole Sălaj, în judeţ aproape că nu mai există puncte de procesare a laptelui, toate fabricile închizându-şi porţile cu ani în urmă. Producători individuali asigură o parte din necesar în târguri şi pieţe, dar atât! Laptele este asigurat în cea mai mare parte din judeţele învecinate. Mai salvează situaţia acele automate de lapte existente pe raza municipiului Zalău. În rest...... Specialiştii pun această s
