Mărturisesc că nici n-am mai putut să mă indignez auzind promisiunile guvernamentale despre sute de kilometri de autostrăzi, iar votarea bugetului în doar 20 de ore nu mi-a produs nicio reacţie; am ridicat din umeri doar în faţa ştirii că premierul discută cu firmele petroliere măsurile prin care preţul la carburanţi să nu crească „semnificativ".
Singura ştire care m-a făcut să oftez din rărunchi a fost cea legată de rezultatele elevilor la testele PISA; este vorba de un studiu care se realizează la fiecare trei ani, începând din 2000. La ediţia 2012 au participat cele 34 de ţări membre ale OCDE şi 31 de ţări partenere, reprezentând peste 80% din economia mondială. La teste au luat parte aproximativ 510.000 de elevi de 15 - 16 ani, care au fost testaţi la matematică, lectură şi ştiinţe, cu accent pe matematică. Rezultatele sunt cam aşa: între 37 şi 41% dintre elevii români au serioase probleme la matematică, citit şi ştiinţe; trebuie să spun că testele au o încărcătură autentică, de viaţă, nu sunt simple verificări ale cunoştinţelor.
Aş mai repeta: 40 de elevi din 100 au dificultăţi la înţelegerea unui text scris şi nu pot efectua calcule relativ simple. Asta într-o epocă a telefoanelor inteligente, a unei avalanşe informaţionale, a învăţăturii online, a conectivităţii absolute. Cam pe acelaşi palier se situează prietenii şi vecinii bulgari, dar şi elevii din Cipru; în rest rezultatele europenilor sunt, în mare, cam de două ori mai bune decât cele din ţările codaşe. Europenii văd partea plină a paharului, pentru că rezultatele noastre, cu toată nemernicia lor, s-au îmbunătăţit, şi Comisia Europeană subliniază asta.
Totuşi, aproape jumătate din elevii testaţi nu ştiu a scrie, a socoti şi a citi bine.
Nu ştiu ce se întâmplă în Cipru, dar îmi imaginez ce este la noi - este vorba de sărăcie, de dezinteres, de o societate lipsită de va
