Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Timiş a găsit o metodă inedită de a controla mai bine fenomenul reţetelor date pacienţilor internaţi. Instituţia a elaborat un model de declaraţie, care trebuie obligatoriu ataşată la foaia de observaţie, în care pacienţii externaţi să specifice dacă au plătit din buzunarul propriu pentru medicamente, materiale sanitare sau investigaţii paraclinice, pe perioada spitalizării.
Legislaţia în vigoare obligă spitalele să suporte pentru asiguraţii internaţi în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi toate cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazurilor, inclusiv pentru medicamente, materiale sanitare şi investigaţii paraclinice. Totodată, este interzisă emiterea pentru asiguraţi, pe perioada internării, a prescripţiilor medicale cu şi fără contribuţie personală, medicaţia şi tratamentul asigurându-se integral de către spital, indiferent de afecţiunile asociate ale bolnavului. De asemenea, dacă asiguratul internat suportă astfel de cheltuieli, el trebuie să beneficieze de rambursarea contravalorii lor, aceasta fiind o obligaţie exclusivă a spitalelor, suportată din veniturile proprii. Toate acestea sunt texte de lege după care ar trebui să funcţioneze sistemul sanitar din România.
În realitate însă, lucrurile nu stau chiar aşa, iar fenomenul reţetelor date în spital pacienţilor internaţi este încă în floare. O practică obişnuită, recunoscută şi de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), despre care actualul preşedinte al CNAS, Cristian Bușoi, susţinea recent că este de neacceptat. „Fac un apel către managerii de spitale să încerce să găsească soluții pentru a nu-i mai pune pe pacienți în situația de a-și cumpăra medicamente, pentru că nu mi se pare un lucru normal“, susţinea Buşoi.
Chiar şi Gazeta de Sud a derulat în acest an o campanie în toate spitalele din Oltenia, meni