Curtea Constituţională a R. Moldova, prin decizia ei de a consacra faptul că Declaraţia de Independenţă prevalează Constituţia, consfinţeşte un adevăr ştiinţific incontestabil, acela că limba oficială a ţării este cea română.
O decizie logică şi argumentată, însă contestată de politicienii care văd în această afirmaţie nu doar capital electoral de adunat de la moştenitorii mentalităţii sădite de falsurile istoriografiei sovietice, dar şi un presupus pericol pentru statalitatea R. Moldova.
Referendum pentru confirmarea ştiinţei
Primii care au reacţionat la decizia CC au fost comuniştii, care au propus, vineri, în Parlament, crearea unei comisii care să condamne decizia instanţei constituţionale. Propunerea reprezentanţilor PCRM a fost respinsă, ceea ce nu înseamnă însă că majoritatea parlamentară a primit cu bucurie această hotărâre a Curţii. Cel mai vehement în acest sens a fost Partidul Democrat. Dacă, în prima fază, preşedintele de onoare, fondatorul acestei formaţiuni, Dumitru Diacov a admis că a ştiut dintotdeauna că limba de stat este româna, a doua zi acesta a nuanţat, afirmând că "unii vorbesc româna, alţii... moldoveneasca".
În plus, Diacov a criticat CC, considerând că aceasta şi-a depăşit atribuţiile prin luarea acestei decizii. Mult mai vehement în acest sens a fost Marian Lupu. Autorul celebrei formule "din punct de vedere ştiinţific limba e română, din punct de vedere politic este moldovenească", a reacţionat mult mai dur la sentinţa CC. Vorbind despre această chestiune, liderul PD a propus ca decizia această să fie trimisă poporului, prin organizarea unui referendum în care "oamenii, în virtutea dreptului la autodeterminare, să decidă dacă limba e română". Cu alte cuvinte, oamenii să decidă dacă adevărul şiinţific le este convenabil sau nu.
Ironii şi chemări la revoltă
Această declaraţie a stârnit valuri de ironii în socie
