Dupa decizia principalilor creditori ai Greciei de amanare a misiunii lor la Atena, autoritatile elene au reintrat in febra gasirii de lichiditati.

Adoptarea de catre Grecia a unui buget de austeritate nu a calmat temerile marilor creditori ai Atenei (UE, BCE si FMI). Exasterata de lentoarea reformelor, troica a anuntat amanarea deciziei sale pentru luna ianuarie. In absenta unui acord cu troica, deblocarea urmatoarei transe de ajutor financiar, in valoare de 1 miliarde de euro, se suspenda. Guvernul sustine ca dispune de mijloace de supravietuire pana la urmatorul „termen” al datoriei, 16 ianuarie. In acest sens, se intentioneaza lansarea unei emisii de titluri ale Trezoreriei pe termen scurt.

In plus, Atena a decis sa exploateze pretioasele bunuri ale Biserii, al doilea, ca marime, proprietar funciar al tarii. A fost infiintata „o societate anonima pentru valorizarea bunurilor Bisericii”. Detinuta in proportii egale de puternica Biserica a Greciei si de statul elen, aceasta SA va gestiona o parte din terenurile aflate in posesia institutiei religioase, cu scopul privatizarii lor.

Daca Biserica va accepta acest joc al privatizarii, este pentru ca efectele crizei s-au facut resimite si in interiorul ei: resursele financiare s-au cam epuizat. Incepand din 2009, veniturile BIsericii au scazut cu aproape 40%, in conditiile in care cheltuielile au explodat, pur si simplu. „Pe plan social, Biserica se substituie statului, organizeaza cantine populare, intretine orfelinate, case de batrani din intreaga tara. Activitati care costa aproape 95 de milioane de euro pe an”, a explicat partintele Thomas, citat de Le Figaro.

Criticata pentru opacitatea privind averea ei, Biserica Greciei vrea sa dea dovada de transparenta. Pentru inregistrarea proprietatilor sale, arhiepiscopul de Atena, Ieronim, a cerut ajutorul societatii PricewaterhouseCoo