EŞEC Şcoala românească nu poate să-i înveţe limba română pe elevii de etnie maghiară. A trecut aproape un sfert de secol de la Revoluţie şi problema a rămas nerezolvată. În cel mai optimist scenariu, situaţia se va reglementa peste doi ani
„Feleşag“. Ce înseamnă feleşag? Suntem într-o sală de clasă a Liceului „Marton Aron“ din Miercurea Ciuc.
E ora de limba şi literatura română pentru elevii din clasa a X-a C, iar în această dimineaţă au de conspectat basmul „Harap Alb“. Sunt cu toţii maghiari, numai profesoara, Maria Sturzu, este româncă. Ea repetă întrebarea, citind cuvâtul cu princina în context: „Şi de-amiază, când a veni cerbul aici la izvor să bea apă şi s-a culca ş-a adormi, cu ochii deschişi, cum i-i feleşagul, tu, îndată ce l-îi auzi horăind, să ieşi încetişor şi să potriveşti aşa ca să-i zbori capul dintr-o singură lovitură de sabie, şi apoi repede să te arunci în groapă şi să şezi acolo într-însa...“.
Se rezolvă.Peste doi ani
Elevii maghiari au două opţiuni în faţa acestei interminabile fraze: să nu înţeleagă nimic sau să-şi bată capul până îi găsesc înţelesul şi-apoi să deteste pentru tot restul vieţii această limbă.
Problema predării limbii române în şcolile minorităţilor naţionale e nerezolvată de aproape un sfert de secol. Pe scurt, Ministerul Educaţiei nu ia în considerare faptul că, pentru unii elevi, româna nu este prima limbă.
Dacă trăiesc în comunităţi puternic maghiarizate, aceşti elevi au foarte puţine ocazii de a exersa limba română. Şi totuşi, la şcoală ei învaţă din manuale identice cu cele ale copiilor români.
Andras Kiraly, secretar de stat pentru minorităţi în Ministerul Educaţiei, spune că de 20 de ani ungurii cer manuale speciale de limba şi literatura română, dar până acum nu s-a rezolvat nimic: „Cu tot respectul pentru Ion Creangă, dar nu cred că ar trebui să avem texte de-ale lui în cărţ