Intr-adevar, ce se ascunde in spatele acestei decizii, surprinzatoare chiar si pentru conducerea agentiei RIA Novosti? Socati, speriati si jongland cu diferite supozitii, mai degraba apocaliptice decat optimiste, jurnalistii rusi au cautat un raspuns in presa occidentala.
Financial Times (FT), spre exemplu, este de parere ca desfiintarea RIA Novosti, o agentie care reusise sa-si castige o oarecare incredere peste hotare, declanseaza, de fapt, un proces in lant de reorganizare a spatiului informational al Rusiei. The Wall Street Journal (WSJ) si Bloomberg au vazut in hotararea presedintelui Vladimir Putin semnele evidente ale unei inaspriri a controlului asupra mass-media rusesti.
Mergand mai departe pe calea speculatiilor, The New York Times a scris despre un „Minister al adevarului”, avand in vedere ca noua structura care va fi construita pe „ruinele” RIA Novosti, agentia Rossia segodnia (Rusia astazi) va avea rolul primordial de a aduce la cunostinta comunitatii internationale, in mod corect, ce se intampla in viata politica si sociala a tarii. In acest context, First Post a comparat manevra lui Putin cu politica promovata de conducerea Chinei in privinta mass-media.
Tragand un fel de concluzie, FT si WSJ au apreciat ca, daca RIA Novosti dobandise o oarecare independenta fata de Kremlin, noua agentia va abandona principiul „abordarii obiective a evenimentelor, devenind, de fapt, un instrument in mainile Kremlinului”. Privind lucrurile dintr-un unghi diferit, The New York Times este de parere ca „lichidarea RIA Novosti indica, in realitate, profunda divizare din interiorul elitei politice a Rusiei”.
„Majoritatea mijloacelor de informare in masa sunt deja fidele lui Putin. Opozitia dispune de foarte putin spatiu de emisie, iar actuala reorganizare subliniaza importanta presei din punctul de vedere al pastrarii puterii de catre Putin. In
