Robotul Curiosity a descoperit pentru prima data pe suprafata planetei Marte dovezi directe a ceea ce a fost candva un lac cu apa dulce pe planeta rosie, au anuntat, luni, cercetatorii americani, potrivit AFP.

La ora actuala nu mai exista apa in acea zona de pe Marte, insa probele obtinute prin foraje si analizele chimice efectuate de robotul Curiosity pe roci dense indica faptul ca, in trecut, au fost intrunite conditiile care sa permita ca acel lac sa sustina viata microbiana, in urma cu aproximativ 3,6 miliarde de ani.

Rocile analizate contin, intr-adevar, urme de carbon, hidrogen, oxigen, azot si sulf si "furnizeaza conditii ideale pentru o viata microbiana elementara", se arata intr-un studiu ale carui rezultate au fost publicate in revista americana Science. Cercetarea a fost, totodata, prezentata in cadrul unei reuniuni organizate de American Geophysical Union la San Francisco.

Mici forme de viata bacteriana, cunoscute sub numele de chemolitoautotrofe, se dezvolta in conditii similare pe Terra si se gasesc, in general, in pesteri sau sub nivelul marii, in canalele hidrotermale.

"Este cu adevarat identic cu mediul (pe care il putem gasi - n.red.) pe Terra", a constatat John Grotzinger, profesor de geologie la Instititul de Tehnologie din California, descriind ceea ce a fost in trecut un lac cu apa rece, parcurs de curenti si inconjurat de munti inzapeziti.

Desi nicio forma de viata nu a fost detectata in acele roci, robotul Curiosity a forat in fragmente de gresie si de argilit unde a gasit minerale argiloase, prezenta lor sugerand o interactiune cu apa.

"Acestea sunt roci relativ tinere in istoria martiana", le-a explicat profesorul Grotzinger jurnalistilor prezenti la San Francisco, precizand ca unul dintre "rezultatele surprinzatoare" consta in faptul ca acele roci ar putea avea o varsta cupri