Semnalul transmis de ocuparea sediilor partidelor politice de la Cluj, urmată de ocuparea sediului Avocatului Poporului din Palatul Parlamentul a înmuiat decizia deputaţilor de vota pe repede înainte modificarea Legii Minelor, care ar fi dat undă verde proiectului minier de la Roşia Montană. În ceasul al 12-lea plus unu, politicienii şi-au dat seama că ocuparea s-ar fi putut extinde la nivelul întregii Românii, dacă ar fi votat pozitiv proiectul de lege. Că victoria este, în primul rând, una a străzii, stă dovadă toată cacealmaua prin care amendamentele şi proiectul de lege a trecut ieri prin Comisia de Industrii, dar şi în luările de poziţie ale reprezentanţilor partidelor, în dezbaterile de astăzi din plen, când nimic nu părea să stopeze coaliţia de guvernare.

Pauza, în care, cel mai probabil, deputaţii au avut ocazia să vadă ce se întâmplă în Cluj şi Bucureşti (şi care s-a prelungit mult peste cele 15 minute anunţate de Zgonea) a fost decisivă. Dar nu în sensul în care se aştepta RMGC şi lobby-iştii lor. Până la urmă, deputaţii care mai au un dram de raţionalitate puteau lesne să-şi dea seama că în cazul unui vot favorabil proiectului de lege s-ar fi trezit cu mii şi zeci de mii de cetăţeni la Parlament şi la sediile partidelor din întreaga Românie.

Blocarea proiectului legii cu dedicaţie pentru RMGC nu înseamnă finalul luptei pentru Roşia Montană, dar este o victorie uriaşă, care răsplăteşte pe toţi cei care s-au manifestat în această toamnă, într-un fel sau altul, împotriva proiectului minier.

Mai jos puteţi vedea imagini de la bucuria clujenilor după anunţarea votului, dar şi lista cu deputaţi şi modul în care aceştia au votat. Ţinând cont proiectul de lege a fost unul cu carcater organic, pentru a fi adoptat ar fi fost nevoie de jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor. Aşadar, absenţele, abţinerile şi neparticiparea la vot se po