În tumultul generat de lovitura dată statului prin modificarea Codului Penal, a trecut oarecum neobservată dezbaterea raportului de activitate al SRI pe ultimii şase ani. Dintr-o stenogramă scursă ieri în presă, rezultă că interceptarea telefoanelor parlamentarilor pe mandate de siguranţă naţională deranjează tot mai mult.

În scandalul provocat de tentativa de amnistie prin lege a corupţilor şi de autoimunizare a parlamentarilor faţă de acuzaţiile de corupţie, prezentarea raportului pe ultimii şase ani al activităţii Serviciului Român de Informaţii a rămas în planul doi. Raportul nu a fost supus votului, iar bilanţul prezentat de directorul George Maior a avut un caracter tehnic, care a atins subiecte de interes naţional, dar nu subiecte de interes politic ­ şi/sau penal care îi ard mai tare pe parlamentari.

Astfel, George Maior a vorbit despre accentuarea pericolului terorist la adresa României în ultimii şase ani, el indicând ca factori de risc terorist crescut participarea României la operaţiunile NATO din Afganistan (România a declarat recent indezirabile patru persoane de origine afgană acuzate de afiliere la Al Qaeda), Primăvara Arabă, dar şi instalarea în România a elementelor scutului antirachetă.

Citeşte şi: Maior: SRI are o credibilitate profesională care îl plasează în primele patru-cinci locuri din lume

Una din ameninţările nou-apărute este şi cea a cyberterorismului şi Maior a ţinut să sublinieze progresele realizate de SRI în combaterea atacurilor cibernetice, dar şi faptul că „aceasta va fi o provocare a României care necesită resurse pentru a face faţă”. Un avertisment că resursele bugetare alocate sunt insuficiente.

Maior s-a mai referit şi la combaterea „extremismului etnic”, dar şi la pericolele „mai accentuate azi, care provin dintr-un nou soi de activism care are şi asemenea reflexe radicale, extremiste, în susţinere