Camera Deputaţilor a dezbătut, pe furiş, la 9 decembrie, modificarea Legii camerelor de comerţ, care lărgeşte nepermis de mult atribuţiile acestor entităţi private. Deşi proiectul a fost criticat de Guvern şi respins de Senat la 1 octombrie 2013, deputaţii l-au luat totuşi din nou în discuţie.

„Beneficiile” proiectului de lege

Iniţiativa legislativă măreşte birocraţia şi bagă mâna în buzunarele oamenilor de afaceri. Patronii vor fi obligaţi să obţină, contracost, de la camerele de comerţ atestate de înregistrare şi de actualizare anuală, sub sancţiunea blocării conturilor şi a suspendării activităţii. CCIR vrea să formeze astfel o nouă bază de date a comercianţilor, paralelă cu cea de la Registrul Comerţului.

Instituţia condusă de Mihail Vlasov urmează să avizeze organizarea de târguri şi expoziţii de către orice persoană, fizică sau privată. În plus, în cazul înregistrării unor marci, OSIM nu va putea să dea curs cererii în lipsa avizului Camerei de Comerţ.

Motivele invocate de deputaţii care doresc modificarea legii de funcţionare a CCIR sunt puerile. Potrivit iniţiatorilor, noua lege va realiza „un cadru juridic coordonat pentru un climat concurenţial stimulativ, fundamentat pe competitivitate”. Deputaţii vor să stimuleze domeniile de activitate slab dezvoltate şi să elimine „zonele comerciale oculte”. De asemenea, modificările legislative ar contribui la „cunoaşterea structurii activităţilor economice, în scopul corelării cu activitatea economică de stat (...) pentru a evalua gradul de dezvoltare a economiei naţionale”.

Guvernul a criticat iniţiativa

Executivul a emis un punct de vedere, în care a criticat iniţiativa legislativă. Astfel, dubla înregistrare a comercianţilor - la Registrul Comerţului şi la Camera de Comerţ - nu doar contravine angajamentelor asumate de România la UE pentru reducerea sarcinilor şi a costurilor leg